Implicații legale ale prescrierii de medicamente în România: de la răspunderea personală la impactul asupra pacienților!

Comunicat

In data de 6 iunie 2017, Alianta Pacientilor Cronici in parteneriat cu Comisia pentru Sanatate Publica din Senatul Romaniei si Comisia pentru Sanatate si Familie din Camera Deputatilor au organizat dezbaterea publica cu tema: Implicații legale ale prescrierii de medicamente în România: de la răspunderea personală la impactul asupra pacienților!

Incepand cu 1 martie 2017 au fost eliminate comisiile de la nivelul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate care aprobau tratamentele scumpe pentru o serie de afectiuni cronice grave.

APCR a sustinut acest demers care parea sa aduca nornalitate si care confera medicilor prescriptori puterea de a decide cel mai potrivit tratament pentru pacientii lor. Din pacate, incepand cu luna martie, realitatea ne-a aratat altceva. Semnalele primite de la pacientii nostri ne spun ca din pacate, acest lucru nu se intampla. Pacientii ne-au semnalat faptul ca unele tratamente sunt intrerupte, altele nu sunt deloc initiate, iar o analiza preliminara realizata de noi a evidentiat faptul ca prescriptiile pentru bolnavii cronici pe care ii reprezantam par sa fi scazut din martie pana acum cu aproximativ 20%, asa cum a declarant si CNAS.

Pentru unele arii terapeutice, decizia medicala cu privire la prescrierea de medicamente poate fi ghidata de anumite documente, insa medicul este cel care decide cea mai potrivita forma de tratament pentru pacientii sai. Mai mult decat atat, la nivel local sau de spital, pot fi avute in vedere abordari multidisciplinare, ce permit luarea de decizii informate si pot ajuta la eliminarea raspunderii personale, mai ales in cazurile neclare.

Noi, pacientii, am incercat sa aducem la aceeasi masa toti factorii care ne pot ajuta in clarificarea acestei situatii….Deasemenea, sustinem si vom sustine intotdeauna orice demers privind debirocratizarea si facilitarea accesului pacientilor la tratament. Dorim insa sa ne asiguram ca transpunerea in realitate a acestor demersuri nu genereaza blocaje sau dificultati.

In sprijinul acestor demersuri, alianta noastra lanseaza proiectul unei campanii intitulata ,,Ati fost tratati corect?”, prin care pacienti din intreaga tara sunt indemnati sa tramita catre Alianta noastra, prin intermediul unor ,,infochioscuri”, care vor fi amplasate in spitale, cum au fost tratati in unitatile sanitare din tara. Astfel, ne propunem sa cream o harta a excelentei medicale din tara noastra, in speranta ca vom putea contribui astfel la imbunatatirea sistemului de sanatate din Romania.

De asemenea am demarat programul ,,Medarp” prin care, prin farmaciile care si-au insusit aceasta platform gratuita, urmarim circuitul medicamentului in Romania si exportul paralel care pune in dificultate pacientul din Romania.In curand vom prezenta in detaliu, rezulatul unor investigatii a jurnalistilor din Germania care au concluzionat ca 90% din importurile paralele de medicamenta in Germania, vin din Romania. – ANMDM, aveti aceasta situatie?

Rozalina Lapadatu – Presedinte APAA: Sunt dosare medicale blocate la programul de fibroza pulmonara idiopatica. Dr. Oana Costan – CNAS: Acum exista protocol, CNAS a solicitat de la Ministerul Sanatatii, un cost mediu, dar Ministerul Sanatatii nu a putut sa trimita la timp numarul de bolnavi – de foarte curand, am aflat ca sunt in jur de 80 de pacienti. Urmeaza sa vina finantarea pe acest program.

Rozalina Lapadatu – Presedinte APAA: Programul de trombocitopenie – Pacientii reclama ca nu sunt inclusi in tratament – medicii spun ca nu sunt fonduri. Dr. Oana Costan – CNAS: Pe boli rare bugetul a crescut mult. Au intrat multe molecule noi (Neuropatia optică ereditară Leber, etc.) au fost inregistrate catre ANMDM, finantare exista – cum apare un bolnav nou, se face un referat la nivel de CNAS si se aproba tratamentul. Bolnavul cu trombocitopenie trebuie sa se incadreze in protocolul CNAS.

Dr. Oana Costan – CNAS: Am observat Case Judetene de Asigurari de Sanatate care functioneaza bine, si altele nu functioneaza corespunzator. Sunt alocate fonduri, in functie de solicitarile de la spitale – CJAS-uri – pe trimestre, cu fundamentare. Casa Nationala de Asigurari de Sanatate cere Caselor Judetene de Asigurari de Sanatate de 3 ori pe an fundamentarile, reale, apoi CNAS trimite finantarile in teritoriu.

Rozalina Lapadatu – Presedinte APAA: Ce se intampla cu un pacient cu fibroza, care se inscrie la tratament, si mai vine unul dupa – trebuie sa mai astepte inca un trimestru, pentru ca autoritatile locale sa trimita catre CNAS si solicitarea pentru acest nou pacient? Dr. Oana Costan – CNAS: Medicul trebuie sa instiinteze CJAS – se face fila de buget, etc. Imediat se primesc fonduri pentru cauza mentionata.

Octavian Alexandrescu – Subsecretar de Stat Ministerul Sanatatii: Ministerul Sanatatii anunta ca are in lucru un ordin privind afisarea stocurilor de medicamente pe site-ul Ministerului Sanatatii, unde sa poata fi consultat si vazut in orice moment ce medicamente sunt disponibile si unde. Ministerul Sanatatii anunta ca ia in calcul absolut toate propunerile initiate de asociatiile de pacienti.

Marinela Debu – Presedinte Asociatia Pacientilor cu Afectiuni Hepatice: prescrierea medicamentelor pentru hepatite a devenit o problema – medicii se tem sa prescrie tratament pentru lunga durata, acestora fiindu-le teama sa nu li se inpute contravaloarea medicamentelor de catre Curtea de Conturi.

Conf. Dr. Sorin Paveliu: Nu va focalizati pe registru – focalizati-va pe SIUI, fisa pacientului – cereti ca medicii sa fie obligati sa completeze fisa pacientului in SIUI, exista baza de date solida. FO – dosar electronic – in acest fel ne creem un registru complet. Acces pt asociatii la SIUI – transparenta. Avem un buget enorm, din bugetul consolidat al statutului – una din sololutii ar fi cresterea numarului de controlori din CNAS. Curtea de conturi constata – apoi vine CNAS, avand in vedere constatarea, actioneaza medicul in instanta. Aplicarea recomandarii este obtuza…

Marius Tanase – Hemofilici: In ultma perioada au fost alocate fonduri mai mari pe programul de hemofilie – este o neconcordanta deoarece fondurile nu sunt cheltuite, casele dau vina pe spitale, spitalele pe pacienti – noi hemofilicii avem acces la tratament doar partial. A doua problema – ca si in cazul copiilor cu sindrom down, nu se stie numarul, asa si in hemofile – nu exista un registru – prescrierea / stabilirea bugetului se face in functie de numar. Registrul intra in evidenta Ministerului Sanatatii. Dr. Oana Costan – CNAS: CNAS – strange de la CJAS-uri numele pacientilor. Protocolul pe hemofilie se aplica 100%, fondurile sunt de 3 ori mai mari – CNAS nu se se poate amesteca in prescrierea medicamentelor – este responsabilitatatea stricat a medicului. CNAS incearca sa aiba o legatura foarte stransa cu medicii prescriptori. CNAS deconteaza absolut tot.

Este o problema in asigurarea continutiatii medicamentelor.

La aceasta dezbatere au mai luat cuvantul, de la Administrația Prezidențiala – Conf. Dr. Diana Păun – Consilier de Stat, unde a precizat ca, este necesar ca toate institutiile, tot decidentii, impreuna cu asociatiile de pacienti sa coopereze si sa gaseasca rapid solutii la toate problemele. Presedintele Comisiei pentru Sanatate Publica din Senatul Romaniei, domnul dr. Attila Laszlo, a puctat faptul ca, insitutia pe care o reprezinta, face toate eforturile pentru a rezolva problemele din sistem. Este o activitate continua, complexa.

Instituția,,Avocatul Poporului” – reprezentata de doamna consilier Iulia-Monica Acatrinei, a mentionat faptul ca, institutia pe care o reprezinta astazi, in cadrul dezbaterii, are rolul de a monitoriza toate aspectele ce tin de respectarea drepturilor pacientilor, are rol de mediator – de asemenea, a subliniat faptul ca, orice problema, se poate semnala la institutia “Avocatul Poporului”, iar aceasta, va uza de toate prerogativele legale spre a rezolva problemele.

Cezar Irimia, presedintele Aliantei Pacientilor Cronici din Romania a concluzionat si a inchis lucrarile, cu urmatoarele elemente:

  • Este nevoie de – Comisii la nivel Local, de spital – pentru a da acel confort medicului curant in prescriere – o prima solutie.
  • Intarirea controaleleor atat la Ministerul Sanatatii cat si la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.
  • Este nevoie de instruirea medicilor prescriptori – privind problema accesului la tratament de la momentul desfiintarii comisiilor din CNAS.
  • Intalniri la nivel de CJAS – deblocarea accesului la prescrieri. Definirea Fundamentulului legal prin care sa intrebam – pe hemofilie, de ce nu au fost banii cheltuiti din program iar pacientii au ramas fara tratament. Sa gasim solutii ca banii alocati hemofiliei sa fie si cheltuiti pe medicamente.
  • Sa cautam in teritoriu, in spitale, solutii la problemele cu care ne confruntam.
  • Aceste dezabateri vor continua. Periodic.
  • Reglementarea urgenta a continuitatii aprovizionarii cu medicamente.
,